Lipsa calității de cetățean al României nu îl scutește pe un contribuabil de a plăti anumite taxe datorate statului român. Astfel, în principiu, unul dintre factorii care influențează obligațiile fiscale ale unei persoane este chiar rezidența fiscală, aspect pe care îl întâlnim pe teritoriul mai multor state, nu doar în România.
Care sunt veniturile realizate de nerezidenți care sunt supuse dispozițiilor privind impozitarea în România?
Potrivit art. 223 din Codul fiscal, vor fi supuse impozitării următoarele categorii de venituri realizate de persoanele străine în România:
Dividende de la un rezident
Acestea vor avea un regim de impozitare de 8%, impozitul aplicat fiind reținut la sursă. Astfel, compania care trebuie să distribuie dividendele are și obligația să achite impozitul către bugetul de stat, înainte ca operațiunea de plată către beneficiar să fie realizată. În funcție de convențiile de evitare a dublei impuneri, nerezidenții pot fi beneficia de cote reduse ori de scutiri de impozit.
Dobânzi de la un rezident
Dobânzile obținute de la un rezident reprezintă acele sume de bani pe care o persoană fizică ori o persoană juridică le primește ori le plătește în urma contractării unor împrumuturi ori a realizării unor investiții pe teritoriul României.
În principiu, dobânzile de la un rezident cuprind și dobânzile obținute în urma realizării unor depozite bancare, precum și în cazul obligațiunilor emise către companiile românești. În lipsa unor acorduri ori a unor convenții de evitare a dublei impuneri, impozitul aplicat dobânzilor pentru nerezidenți este de 16%.
Având în vedere Directiva UE privind dobânzile și redevențele, există posibilitatea ca acest procent să fie redus ori chiar eliminat. Plata impozitului se face prin reținerea la sursă.
Dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent/ a sediului permanent desemnat
Sediul permanent reprezintă un loc în care un contribuabil nerezident desfășoară o activitate economică pe teritoriul României. Câteva exemple în acest sens pot fi reprezentate de: o sucursală, un birou ori chiar un șantier în care se prestează o activitate, un atelier, și așa mai departe.
În situația în care dobânda reprezintă o cheltuială a sediului permanent al nerezidentului, atunci aceasta va fi supusă legislației fiscale care reglementează regulile aplicabile veniturilor și cheltuielilor unui sediu permanent.
Dobânzile care sunt plătite de un sediu permanent care aparține unei persoane nerezidente către o altă entitate nerezidentă și care nu își are sediul permanent în România va fi obligată să plătească un impozit cu reținere la sursă care are un cuantum de 16%. Acest procent poate fi modificat ori chiar egal cu 0, în funcție de convențiile încheiate de România cu alte țări.
Redevențe de la un rezident
Redevențele reprezintă plăți care au fost realizate în schimbul utilizării unor drepturi de proprietate intelectuală ori alte tipuri de activități intangibile (licențe, concesiuni, patente și așa mai departe).
În conformitate cu dispozițiile legislației de pe teritoriul României, în cadrul redevențelor pot intra următoarele categorii: drepturile de autor asupra unor opere artistice, literare ori științifice (cărți, articole de specialitate), precum și asupra producțiilor video (filme) ori alte înregistrări audio sau vizuale; mărcile înregistrate, cum ar fi logo-ul unei companii; software-uri pentru dispozitive electronice (telefon, laptop); brevete de invenție; know-how, adică acele informații care au în vedere o anumită experiență într-un domeniul comercial, industrial ori științific.
Impozitul pentru redevențele obținute de la un rezident de către un nerezident trebuie reținut la sursă, iar cota generală de impozit este de 16%. În funcție de caz, cota poate fi modificată ori inexistentă, România având încheiate numeroase convenții în acest sens.
Redevențe de la un rezident care are un sediu permanent în România, dacă redevența este o cheltuială a sediului permanent/ a sediului permanent desemnat
Și în această situație, cota generală pe impozit pe care o percepe statul pe veniturile din redevențe pe care trebuie să le plătească o persoană nerezidentă este de 16%. Din punct de vedere economic, redevențele plătite de un rezident cu sediu permanent în România, în situația în care acestea reprezintă o cheltuială a sediului permanent ori a sediului permanent desemnat, din punct de vedere al dreptului fiscal, acestea reprezintă cheltuieli deductibile, însă numai în situația în care ele pot fi justificat din punct de vedere economic și pot fi legate de activitatea desfășurată în România.
Comisioane de la rezident
În principiu, comisioanele reprezintă sume de bani pe care le plătește o persoană fizică ori o persoană juridică pentru anumite servicii de intermediere. Exemple în acest sens pot fi reprezentate de serviciile de intermediere a unei tranzacții comerciale ori chiar facilitarea încheierii unui contract în anumite condiții negociate.
În cazul în care comisionul este achitat de către un rezident din România în favoarea unei persoane nerezidente, impozitul va fi reținut la sursă. În lipsa unor convenții care să stipuleze altceva, cota de impozitare va fi de 16%.
Comisioane de la nerezident care are sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat.
La fel ca în cazul altor venituri expuse mai sus, în cazul în care comisionul trebuie să fie achitat de sediul permanent către un alt nerezident, impozitarea va fi realizată prin reținerea la sursă, procentul fiind de 16%.
Venituri din activități sportive și de divertisment desfășurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activități sau de către alte persoane
Aceste venituri includ o gamă largă de exemple: concerte, spectacole, întruniri culturale, activități sportive, precum și orice alt eveniment de divertisment care este organizat pe teritoriul României. Aceste venituri nu se referă strict la sumele de bani încasate doar de artiști ori sportivi, ci ele au în vedere și plățile care sunt efectuate către diferite persoane juridice care au ca obiect de activitate managementul, impresari sau alți agenți. De asemenea, vom include în această categorie și veniturile care au fost obținute în urma sponsorizărilor sau a câștigurilor obținute din competiții și așa mai departe. Cântăreții care susțin spectacole Impozitul va fi de 16%, iar plata se va face prin reținere la sursă.
Venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanță din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obținute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România
Aceste venituri includ o gamă largă de servicii, printre care se numără și cele care au ca obiect consultanța financiară, consultanța în afaceri ori cea juridică, consultanță în sfera IT, serviciile prin intermediul cărora se realizează un audit, și așa mai departe. Cota standard de impozit este de 16%, iar plata acestuia se face prin reținerea la sursă.
Venituri reprezentând remunerații primite de persoane juridice străine care acționează în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administrație al unui rezident
Aceste venituri au în vedere acele sume de bani pe care le încasează o persoană juridică străină care acționează în calitate de administratov, fondator ori membru al consiliului de adminstrație al unui rezident. Acestea includ: indemnizațiille încasate pentru administrare, sumele virate pentru a remunera participarea la ședințele unui consiliu de administrație, bonusurile acordate pentru performanță, precum și alte onorarii încasate. Impozitul va fi reținut la sursă de către persoana care plătește remunerația, adică compania română, iar cota standard de impozit este de 16%. Acest procent poate fi diferit, în funcție de convențiile de evitare a dublei impuneri pe care le-a încheiat România.
Venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internațional și prestările de servicii accesorii acestui transport
Veniturile din servicii prestate în România, exclusiv transportul internațional și presătrile de servicii accesorii acestui transport reprezintă activități economice care sunt supuse reglementărilor fiscale eixstente. Printre activitățile care pot fi încadrate în acest subpunct se numără și cele care se află în directă legătură cu transportul, cum ar fi: serviciile care includ expediția unor bunuri (chestiune de interes pentru companiile care asigură servicii de curierat), serviciile care au ca obiect pregătirea mărfurilor pentru ca acestea să fie ambalate în mod corespunzător, serviciile de depozitare a diverselor mărfuri care urmează ori au fost deja transportate, iar lista poate continua și cu alte exemple.
Având în vedere caracterul internațional al acestor servicii, în principiu, statul a decis ca persoanele care desfășoară astfel de activități să fie scutite de TVA. De asemenea, dacă veniturile sunt realizate de către o persoană nerezidentă care nu are un sediu permanent pe teritoriul României, în principiu, veniturile vor fi scutite de la plata impozitului, întrucât există convenții de evitare a dublei impuneri.
Venituri din profesii independente desfășurate în România - medic, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor, și alte profesii similare - în cazul când sunt obținute în alte condiții decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă ori în mai multe perioade care nu depășesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat
Aceste profesii independente enumerate în textul trebuie tratate diferit, așa cum explică și textul de lege. În cazul în care contribuabilul nu are un sediu permanent, iar activitatea este exercitată pe o perioadă care nu depășește 183 de zile calculate pe o perioadă de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat, veniturile realizate nu vor fi supuse impozitării conform legislației fiscale din România.
Pentru a înțelege mai ușor această reglementare, vom exemplifica astfel: în cazul în care un medic nerezident fiscal acordă consultații într-un spital privat din România pentru 2 luni (deci fără a depăși 183 de zile), veniturile încasate nu vor fi supuse impozitării în România. Aceeași situație este valabilă și în cazul în care activitatea este desfășurată de către un inginer, arhitect, auditor. Cât timp aceștia nu au un cabinet propriu în România, ci lucrează prin intermediul altora, iar perioada nu este mai mare de 183 de zile, veniturile realizate nu vor fi supuse impozitării în România. După trecerea celor 12 luni din anul calendaristic vizat, termenul de 183 de zile va curge din nou.
Venituri din premii acordate la concursuri organizate în România
Sintagma „venituri” pe care o menționează legea are în vedere atât sumele de bani, cât și alte recompense care au fost câștigate de către un nerezident în urma participărții la un concurs ori o competiție care s-a organizat pe teritoriul României. Printre exemplele care pot fi enumerate se numără și concursurile sportive (campionate de fotbal, de gimnastică, maraton), competiții în care participanții își valorifică talentul ori cunoștințele de cultură generală, dar și concursurile artistice, unde sunt puse în valoarea aptitudinile individuale cum ar fi pictura, și așa mai departe.
Potrivit legislației fiscale aflate în vigoare, veniturile din premii acordate la concursurile organizate în România vor fi impozitate cu o cotă de 10%. În funcție de caz, aceasta poate fi diferită, fiind necesar a fi consultate convențiile cu privire la evitarea dublei impuneri. Plata impozitului va fi realizată prin reținerea la sursă.
Venituri realizate de nerezidenți din lichidarea unui rezident. Venitul brut realizat din lichidarea unui rezident reprezintă suma excedentului distribuțiilor în bani sau în natură care depășesc aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare. Se consideră venituri din lichidarea unui rezident, din punct de vedere fiscal, și veniturile obținute în cazul reducerii capitalului social, potrivit legii, altele decât cele primite ca urmare a restiturii cotei-părți din aporturi. Venitul impozabil reprezintă diferența dintre distribuțiile în bani sau în natură efectuate peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare.
Venitul brut care a fost obținut în urma lichidării unui rezident are în vedere acele sume de bani care au fost distribuite de o persoană fizică ori juridică rezidentă, în urma operațiunii de lichidare a acesteia. Spre deosebire de alte situații, legiuitorul a prevăzut ca venitul impozabil va fi determinat ca reprezentând diferența dintre distribuțiile în bani ori în natură efectuate de rezident și valoarea fiscală a titlurilor de valoare obținute de nerezident la momentul lichidării.
Deci, nerezidentul va trebui să achite un impozit calculat pe suma care reprezintă profitul obținut din aceste distribuții. Cota de impozitare este de 10%, însă pot exista excepții prevăzute în convențiile încheiate de România cu privire la evitarea dublei impuneri.
Venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operațiunii de fiducie
Fiducia reprezintă o operațiune juridică prin intermediul căreia o persoană administrează un patrimoniu în beneficiu unei alte persoane. Fiduciarul are obligația de a gestiona acest patrimoniu doar în conformitate cu instrucțiunile primite de la beneficiar.
Veniturile care au fost realizate din transferul masei patrimoniale pot fi reprezentate de dividende ori alte sume de bani, transferul unor drepturi de proprietate asupra unor bunuri și așa mai departe. Beneficiarul nerezident trebuie să achite un impozit care are o cotă standard de 10%, însă acesta poate fi influențat și de tratatele pe care le-a încheiat România.
De ce să apelez la un avocat atunci când vreau să aflu mai multe detalii legate de obligațiile fiscale ale unui străin ?
Discuția cu un avocat specializat pe drept fiscal și drept financiar poate reprezenta un mare avantaj pentru cineva care dorește să afle mai multe detalii legate de obligațiile fiscale pe care le are un străin pe teritoriul României. În primul rând, este cunoscut faptul că, pe teritoriul României, legea fiscală este lipsită de predictibilitate, aceasta fiind schimbată des, în funcție de realitățile sociale ale vieții de zi cu zi.
Apoi, având în vedere apartenența României la spațiul Uniunii Europene, există un număr semnificativ de tratate și convenții încheiate la nivel comunitar, ceea ce face să existe un număr important de documente care reglementează evitarea dublei impuneri.
La Laurențiu Mihai, Vicențiu Vine – Societate Civilă de Avocați, ne asigurăm că dumneavoastră beneficiați de o consiliere adecvată a problemelor de ordin fiscal cu care vă confruntați. Apelând la serviciile noastre, vă puteți asigura că interesele dumneavoastră vor fi reprezentate la cel mai înalt standard.
Comments